duminică, 7 februarie 2010

Ce sa faci cand te lovesti la degetul mic de la (un) picior.

Eu am inceput sa ma lovesc tot mai des, am ajuns recent chiar la performanta sa ma lovesc de doua ori la acelasi deget, la acelasi picior, de aceeasi masa, in aceeasi zi, intr-un interval de 15 minute. Probabil asta-i o chestiune care apare cu varsta. Incep sa te lase diferite lucruri printre care si controlul piciorului (picioarelor) si implicit a degetelor mici de la picioare.

Ideea e ca mai devreme sau mai tarziu va veti lovi la degetul mic de la un picior toti cei care citit aceste randuri. Multi v-ati lovit deja, si nu o data. Ei bine, se va repeta. Si pentru ca nu poti anula inevitabilul – ci in cel mai bun caz il poti amana – e bine de stiu ce ai de facut in momentul impactului devastator. Eu mi-am trasat un desfasurator, ca sa minimizez suferinta viitoare:

In momentul in care-ti izbesti cu putere acel nevinovat si gingas degetel de un prag de usa, colt de masa, picor de pat, margine de dulap, etc, iti vine sa faci consecutiv mai multe lucruri:

1. Sa urli din toti bojocii – si o faci.

2. Sa te prabusesti la pamant – si o faci. De aceea recomad ca in fiecare zona cu risc pe care o aveti in casa, sa va amenajati un spatiu de cadere. Pentru ca veti cadea. Deci puneti in aceste zone libere covoare moi, perne, saltele, etc. Altfel veti cadea pe tare.

3. Sa-ti bagi piciorul in gura. Si nu-i o chestie cu conotatie sexuala, fetishista, e o intoarcere la suferinta si oblojirea primordiala gen:”Da sa pup sa treaca”. La faza cu bagatul zonei afectate in gura avem mai multe variabile:

- unii nu sint suficient de flexibili incat sa-si bage degetul lovit in gura.

- unii prefera sa urle in continuare, si e mai greu sa urli cu o laba de picior in gura.

- unii pur si simplu se lovesc dupa ce au purtat soseta respectiva toata ziua. Si toata ziua a fost vara. Au purtat bascheti si au fost nevoiti sa mearga doar pe jos. Deci la fel ca militarii ce au misiuni prin jungle umede, pastrati la voi in permanenta sosete uscate si aveti grija de picioare. Cine stie cand te lovesti la deget si-ti vine sa-ti bagi piciorul in gura. Ca o informatie utila, pot sa va spun ca militarii israelieni au fost dotati cu sosete care nu se imput nici dupa doua saptamani de purtare. Poate faceti rost.

- unii ar prefera sa-si bage picorul in gura altcuiva. Deci acei unii sa-si faca rost de cineva care sa stea cu gura cascata pe langa zona de impact. Cine stie ce iese de acolo.

Inevitabil fiecare dintre voi va boci si va injura. E bine sa nu doarma cineva prin preajma, injuraturile si bociturile emise voce tare si foarte tare ajuta mult mai mult decat suferinta tacuta. Si ca sa fiti cu adevarat pregatiti, puteti sa aveti niste injuraturi rezervate pentru aceste momente de neuitat. Aprige, adevarate, doar nu o sa canti “Hei, uita-te in ochii mei” atunci cand te vei prabusi in spasme.

Dupa ce va calmati un pic, treceti la constatarea pagubelor. Daca degetul lovit nu e undeva la un metru de voi, e bine. Daca nu atarna in piele, e bine. Daca il puteti misca, e bine. Daca se umfla si totusi il puteti misca e relativ bine. Daca il puteti misca si se invineteste rapid, e relativ bine. (aici m-am situat eu dupa a doua lovitura, degetel vioriu). Daca doar va doare, nici nu are rost sa povestiti despre asta. Va ridicati ca si cum nu vi s-ar fi intamplat nimic.

Dar depinde cum va e norocul, eu va doresc un impact cat mai putin devastator. Oricum el va veni. Mai devreme sau mai tarziu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu