duminică, 10 iunie 2012
Durerea
Nu cred ca durerea e ceva care trece cu timpul, sau cu care te poti obisnui. N-am mai crezut mult timp intr-o fericire absoluta, dar asta o stiu doar eu. N-am crezut ca lucrurile trec, te lasa liber din cand in cand. N-am stiut ca mai pot sa lupt cu ele cand e nevoie.N-am stiut ca nu e un capat de lume, de fiecare data cand am crezut ca e, dar nimeni nu stie asta atunci. Lumea asta se schimba zi de zi, asa-i? Nu se opreste, nu te intreaba daca esti bine sau daca poti sa te schimbi dupa ea. Vezi, nu conteaza daca ai inima rupta in doua, tragi dintr-o tigara ca un disperat care cauta orice speranta, ti in mana un pahar de vodka si nici nu iti mai explici cand s-a golit, nu conteaza daca aluneci usor, pe un perete, intr-o baie oarecare la 3 dimineata si simti cum nu o sa te mai ridici de pe podeaua aia niciodata, pentru ca nu vezi un singur motiv sa o faci...nu conteaza nimic din toate astea, undeva la doar cativa metri de tine, cineva o sa rada din tot sufletul lui, o sa sara de gatul altcuiva si o sa tipe din toti plamanii lui "TE IUBESC!". Cineva tocmai o sa fie fericit, cineva tocmai o sa traiasca prima zi din restul vietii lui...cum o faceai si tu, demult. Nu poti sa o faci, pur si simplu. Nu poti sa te opresti intr-o zi, nu poti sa ramai in urma, si fie ca nu mai poti sau nu mai vrei, trebuie sa te ridici de pe podeaua aia inca o data, la fel cum trebuie sa lasi inchis in baia aia, cu un chistoc si un pahar spart, pe oricine te-a adus acolo. Asta am facut eu - inca nu imi revin, inca e o lupta care trebuie dusa cu mine, inca e trist, dar nu mai doare. Nu mai doare nimic, nu mai doare deloc, nu te mai simt, si pentru prima oara, nici nu vreau sa o mai fac. Atat de mult timp, nu am vazut niciun rasarit pentru ca apuneai mereu in fata mea. M-ai ranit cu orice ai facut, m-ai ranit in feluri de care nu ai sa fii constienta vreodata, m-ai schimbat in persoana care am urat ca devenisem ! Durerea nu trece cu timpul, credeti-ma pe cuvant...i-am dat tot timpul din lume, si tot ce a facut a fost sa ma distruga zi de zi, uneori mai mult, alteori mai putin. Durerea nu trece, nicicum, stii? Doar daca....doar daca ai curajul sa nu o mai faci niciodata. Sa nu te mai intorci. Sa ai o cale, si un vis, un zambet, niste brate in care sa sari, un viitor mai bun, un soare de dimineata si o cafea plina de zambete. Sa te ridici si sa speri, sa speri din tot sufletul tau, ca data viitoare nu o sa mai fie atat de greu, ca o sa ai un loc, ca nu se va pierde tot atat de usor, ca o sa-ti gasesti fericirea in cel mai simplu lucru...sa speri ca maine nu poate fi mai rau. Ba nu...sa speri ca maine o sa fie bine. Poate chiar sa crezi. Durerea...cred ca asa trece - cu multa amibitie, o mie de idealuri, tot curajul din lume si fara tine. Cu adevarat, fara tine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)