Dragostea...la bărbați!

Când am fost rugat de prietenii mei să scriu pentru a demonstra că principiul blondului nu se aplică și la bărbați (și nici la unele femei), am hotărât să scriu cu subiectivitate, pentru că nu poți scrie cu obiectivitate despre lucrurile/ființele pe care le iubești. Bun! Așadar, single or committed? Mulți ar spune că e mai bine singur. Pe de-o parte, le dau toata dreptatea din lume. Nu-ți trimite nimeni mesaje la trei dimineața să te intrebe dacă ești bine, ai ajuns acasă sau unde și cu cine ești? Nu contează dacă iti bei cafeaua, în mijlocul zilei, iar soarele-ți zâmbește prin părul unei blonde sau brunete care stă cu tine la masă pe o terasă din centru orașului. Nu te uiți niciodată în portmoneu ca să vezi dacă mai ai bani să-i plătești și EI consumația. Nu trebuie să rostești cele două cuvinte (excepție făcând mama și sora) "Te iubesc!" doar pentru a vedea un zâmbet. Te poți simți bine, cu oricine, fără să fi acuzat de trădare, iar la câteva luni după să primești mesaje încontinuu, in care la expeditor scrie "Iubi" prin care EA îți mărturisește că e gata să te ierte. Nu trebuie să reții o anumită zi, iar dacă o uiți din greșeală, să ai parte de o săptămână de reproșuri și de "lacrimi de iubire". Zilele precum " Valentine's day" sunt zile obișnuite! Nu trebuie să te gândești la cineva în timp ce conduci, dacă la radio merge o melodie care are ca temă principală "dragostea veșnică". Telefonul tău stă mereu la tine în mână sau pe masă sau în buzunar, iar ce se află în INBOX nu interesează pe nimeni. Laptopul tău nu are setată parolă "numele EI". Poți admira orice femeie frumoasă care trece pe lângă tine, fără să se supere nimeni și fără ca tu să te simți prost. Pe scaunul din dreapta, poate sta oricine! Poți bea și fuma, fără să auzi din 5 în 5 minute o voce subțire care îți repetă la nesfârșit să încetezi. Poți fi tu! Dacă mulți spun că e mai bine single, din proprie experiență, vă spun că și mai mulți (inclusiv eu) ar da orice pentru o clipă de fericire alături de persoana iubită. Oricât de misogini am fi, iubim femeile! De ce? Pentru că se fac atât de ușor de iubit. Iubim tot la ele. În orice face, fiecare femeie apelează, parcă, la un truc știut numai și numai de ea. Buze, ochi, piele, parfum. Suntem înnebuniți după ele. Și mai nebuni suntem după femeile care sunt cuminți, care sunt conștiente că cea mai mare realizare a unui bărbat nu reprezintă "spargerea" unei mii de euro într-o seară în Obsession sau Bamboo, iar mașina din fața casei nu are neapărat sigla formată din trei litere. Și noi ne îndrăgostim! De ce? Și iubim cu forță și pasiune. Uneori, nu ne mai recunoaștem și regretăm că am pus prea mult suflet. Vrem ca femeile care fac parte din viața noastră să știe că le adorăm când sunt geloase, când trec de la rolul de iubită la rolul de mamă și au grijă de noi ca de niște copii care abia au pășit în lumea asta. Iubim modul în care ne privesc atunci când le pregătim vreo surpriză, chiar dacă din banii respectivi puteam să bem cu băieții cele mai fine băuturi. Vrem să fim controlați, vrem să ne sune telefonul, iar la apelant să scrie "Iubita", vrem să ne spună cineva "te iubesc!" chiar dacă nouă ne e mai greu până să o spunem. Asta nu înseamnă că nu simțim! Vrem ca în părul nostru, înainte de culcare, să intre cu blândețe degetele voastre. Vrem ca cineva să ne aștepte acasă și acel "cineva" să nu fie câinele nostru. Vrem ca la orice competiție, examen, probă, cineva să aibă emoții mai mari ca și noi, si acel "cineva" să nu fie adversarul nostru. Vă vrem pe voi, femeile! Și fără voi, femeilor, viața noastră ar lua sfârșit mai repede decât ne-am putea imagina, datorită "ingredientelor vieții burlacilor". În final, pentru ca e aproape ora 4 dimineața, am să închei printr-un citat din "Romanul cocainei" a lui M. Agheev: "Pentru un bărbat îndrăgostit, toate femeile nu sunt decât femei, cu excepția celei pe care o iubește: ea este pentru el o ființă omenească. Pentru o femeie îndrăgostită, toți bărbații nu sunt decât ființe omenești, cu excepția celui pe care il iubește: pentru ea, el e un barbat."

Durerea

Nu cred ca durerea e ceva care trece cu timpul, sau cu care te poti obisnui. N-am mai crezut mult timp intr-o fericire absoluta, dar asta o stiu doar eu. N-am crezut ca lucrurile trec, te lasa liber din cand in cand. N-am stiut ca mai pot sa lupt cu ele cand e nevoie.N-am stiut ca nu e un capat de lume, de fiecare data cand am crezut ca e, dar nimeni nu stie asta atunci. Lumea asta se schimba zi de zi, asa-i? Nu se opreste, nu te intreaba daca esti bine sau daca poti sa te schimbi dupa ea. Vezi, nu conteaza daca ai inima rupta in doua, tragi dintr-o tigara ca un disperat care cauta orice speranta, ti in mana un pahar de vodka si nici nu iti mai explici cand s-a golit, nu conteaza daca aluneci usor, pe un perete, intr-o baie oarecare la 3 dimineata si simti cum nu o sa te mai ridici de pe podeaua aia niciodata, pentru ca nu vezi un singur motiv sa o faci...nu conteaza nimic din toate astea, undeva la doar cativa metri de tine, cineva o sa rada din tot sufletul lui, o sa sara de gatul altcuiva si o sa tipe din toti plamanii lui "TE IUBESC!". Cineva tocmai o sa fie fericit, cineva tocmai o sa traiasca prima zi din restul vietii lui...cum o faceai si tu, demult. Nu poti sa o faci, pur si simplu. Nu poti sa te opresti intr-o zi, nu poti sa ramai in urma, si fie ca nu mai poti sau nu mai vrei, trebuie sa te ridici de pe podeaua aia inca o data, la fel cum trebuie sa lasi inchis in baia aia, cu un chistoc si un pahar spart, pe oricine te-a adus acolo. Asta am facut eu - inca nu imi revin, inca e o lupta care trebuie dusa cu mine, inca e trist, dar nu mai doare. Nu mai doare nimic, nu mai doare deloc, nu te mai simt, si pentru prima oara, nici nu vreau sa o mai fac. Atat de mult timp, nu am vazut niciun rasarit pentru ca apuneai mereu in fata mea. M-ai ranit cu orice ai facut, m-ai ranit in feluri de care nu ai sa fii constienta vreodata, m-ai schimbat in persoana care am urat ca devenisem ! Durerea nu trece cu timpul, credeti-ma pe cuvant...i-am dat tot timpul din lume, si tot ce a facut a fost sa ma distruga zi de zi, uneori mai mult, alteori mai putin. Durerea nu trece, nicicum, stii? Doar daca....doar daca ai curajul sa nu o mai faci niciodata. Sa nu te mai intorci. Sa ai o cale, si un vis, un zambet, niste brate in care sa sari, un viitor mai bun, un soare de dimineata si o cafea plina de zambete. Sa te ridici si sa speri, sa speri din tot sufletul tau, ca data viitoare nu o sa mai fie atat de greu, ca o sa ai un loc, ca nu se va pierde tot atat de usor, ca o sa-ti gasesti fericirea in cel mai simplu lucru...sa speri ca maine nu poate fi mai rau. Ba nu...sa speri ca maine o sa fie bine. Poate chiar sa crezi. Durerea...cred ca asa trece - cu multa amibitie, o mie de idealuri, tot curajul din lume si fara tine. Cu adevarat, fara tine.

To my dear. I LOVE YOU!

Iti scriu acum tie, pentru ca nu am facut-o niciodata. Nu ti-am scris, nu ti-am spus si nu te-am lasat sa stii ce insemni de fapt, pentru mine. Insemni mult, mai mult decat crezi, si nu pentru ca nu observi lucrurile cum sunt, ci pentru ca insemni mult mai mult decat te-am lasat eu sa vezi.
Tot ce spun, spun pentru ca vreau sa stii ca nu ai facut tot ce ai facut fara sa observ. Vreau sa stii ca am observat tot, si ar fi prea putin spus ca am apreciat. Nu te-am inteles niciodata, dar am avut egosimul sa te las intotdeauna sa continui. M-am simtit vinovat, dar probabil nu destul cat sa te opresc. Nu am vrut sa te opresc sa ma iubesti, pentru ca poate era lucrul de care aveam cel mai mult nevoie, de fiecare data. Nu stiu daca ti-am multumit vreodata. Daca nu, nici n-0 voi face, pentru ca sunt lucruri prea mari pentru a le acoperi cu un "multumesc"...in plus, niciodata nu as putea sa iti multumesc pentru tot ce ai facut sa imi fie mie bine.

Eu nu am stiut sa te tin, si tu nu ai stiut sa ma lasi. Nu imi dau seama care dintre noi doi a fost mai prost, dar stiu ca tie ti-a picat mai prost...din ce in ce mai prost, cu fiecare. Fiecare data cand te-am mintit, fiecare data cand am plecat, fiecare data cand eram cu ea, fiecare data cand nu te-am vrut, fiecare data cand nu mi-a pasat, fiecare data cand nu te-am iubit asa cum ar fi trebuit sa o fac.

Ai tinut de mine si te-ai incapatanat sa nu renunti, orice as fi eu capabil sa fac. M-ai judecat si m-ai inteles, m-ai certat si m-ai iertat, intotdeauna, cu aceeasi privire din ce in ce mai dezamagita de cum inghite fiecare mic lucru venit de la mine. M-ai tinut de mana si m-ai tras inainte cand n-am mai stiut pe unde sa o iau. Ai cazut de mii de ori si nu te-am tras niciodata, nu mi-ai cerut si nu ai asteptat-o. Ai zambit intotdeauna o data cu mine, indiferent de cum iti era tie. Mi-ai demonstrat demult, si continui sa o faci, ca nu "toti sunt la fel". N-ai tras niciodata o linie de final, si ai sters-o ori de cate ori am tras-o eu. Ai tacut, oricand a trebuit sa o faci, si ori de cate ori ai fi avut dreptul sa nu o faci. M-ai iertat, de milioane de ori, si m-ai lasat cel putin sa cred ca ai si uitat, tot ce am stiut sa fac, in asa fel incat sa nu uiti.

Pe mine nu m-ai uitat. Nu m-ai uitat niciodata, oricat ar fi fost distanta si oricat ti-as fi spus sa uiti, sa ma uiti. Te-ai intors la mine fara sa te chem vreodata, fara sa stii daca macar, vroiam sa te intorci. Ai venit, ai venit intotdeauna si nu ai plecat pana "nu mai aveam nevoie de tine".

Adevarul e ca intotdeauna am avut nevoie de tine. Asta o stii, o stii pentru ca am fugit la tine mereu. Am stiut ca esti singura. Singura care putea sa se trezeasca la trei dimineata daca o sunam plangand.

Nu o sa am vreodata tupeul nesimtit de a iti cere sa ramai. Daca o sa vrei sa pleci, sa stii ca nu am sa te judec, pentru ca ar fi trebuit sa pleci acum tare mult timp, poate inca de la inceput. Ai ramane probabil cea mai frumoasa amintire a mea, cea mai linistita si lipsita de intrebari sau dubii iubire a mea. Oricat ai fi de departe, pentru mine vei ramane cel mai aproape, pentru ca asa ai fost intotdeauna, cel mai aproape de mine. Sa nu ma uiti, chiar daca doare, pentru ca daca tu nu renunti, eu nu mai fug.

Sa te intorci intotdeauna la "elefantelu" care te face sa zambesti, pentru ca inca nimeni altcineva n-a stiut cat de dublu gras sunt:)))

She means the world to me.

Din cand in cand, seara inainte sa te culci, te aproprii de fereastra si te uiti in gol - la strazi, la oras, la lumini, la oamenii care au lucruri mai bune de facut decat sa doarma, la masinile care nu se opresc niciodata, la stele, la luna, la o lume intreaga, undeva, dedesubtul tau. Eu fac asta. Toti o facem.
In serile din ultimul timp, timp destul de lung, cand ajung sa vad o lume intreaga, imi spun ca ea e toata lumea asta pentru mine.
De cateva seri, cel putin din orasul asta, nu se mai vede luna, plina sau nu, cum o fi, nu se mai vede deloc. O caut de fiecare data cand vin acasa, si nu e niciunde. Nu stiu cum mai arata, daca mai e acolo pentru noi, sau daca mai e, pur si simplu, dar nici nu mai am nevoie sa o vad, cand ea e cam in fiecare pas pe care il fac.
Imi spun ca pentru noi, pot sa ma lupt cu toti, cu mine, sau cu ea.
Pentru ea, am invatat sa ma schimb, sa-mi las tot orgoliul ala crescut in ani buni.
Ea m-a facut putin altfel - altfel decat ma stiau cei care o faceau, cu adevarat, altfel decat imi promisesem ca o sa fiu, altfel decat m-as fi gandit vreodata.
Ea m-a facut sa vreau sa fac ceva, sa fac tot ce pot, sa nu raman "unul dintre ei", sa raman "el". M-a facut sa vreau sa fiu cl care nu a lasat-o niciodata, indiferent daca a fost usor sau greu, cel care a facut intotdeauna ceea ce a promis ca face, cel care a intors lumea pe dos pentru ea daca a trebuit. M-a facut sa vreau cu adevarat sa fiu cel care a facut tot ce era de facut, iar daca n-a putut intotdeauna, a incercat
Stiu ca multe au fost in stare sa ma faca altul pentru ele, dar numai ea a reusit sa ma faca altul pentru noi.
Numai ea m-a facut sa imi spun seara ca inseamna cat toata lumea asta.

Daca si tu te aproprii cateodata de fereastra si vezi pe cineva in fiecare lucru, de acolo, de jos, atunci fi altul pentru voi, lupta oricat e nevoie, si tine de ea exact pana atunci cand nu mai ai deloc de ce sa tii. Nu-i da drumul, niciodata, nici cand vrea sa plece, niciodata, pentru ca vezi tu, nu toti oamenii din viata ta o sa insemne tot, nu toti o sa te lase sa ii iubesti exact atat de mult cat poti, n-o sa ai mereu ocazia sa le demonstrezi asta.
Poate ca ea e ultima care inseamna cat o lume intreaga, si ceva mai mult. O viata, si inca putin.

Afacerea vietii mele

Am avut buzunarul gol dar o inima plina - asa ca am investit in tine. Dupa o vreme mi-am revizuit capitalul - buzunarul la fel de gol, inima prea plina si o viata fericita. Iata ce pot numi afacerea vietii mele!
Masina nu o pot face sa mearga iubire, facturile nu le pot plati cu dragoste, dragostea nici macar nu ne tine de foame dar, sa vezi si sa nu crezi, - dragostea ne face cei mai fericiti oameni de pe pamant!
Unele lucruri nu sunt facute pentru a fi intelese ci pentru a fi traite, afacerile nu se incadreaza in nici un caz la aceasta categorie, dar defapt dragostea in nici un caz nu e o afacere, nu e nici macar o intelegere intre doi oameni ca sa aiba grija unul de celalalt, dragostea e pur si simplu un miracol, un fenomen misterios prin care doua persoane doar aflate una in prezenta celeilalte devin fericite si implinite.

Pentru ca toate povestile au un sfarsit.

De vina sunt eu, pentru ca te iubesc.

Iar pe langa asta, de atatea alte cele...
De vina sunt eu, ca am avut grija de tine intotdeauna. De vina sunt eu, ca nu am plecat. De vina sunt tot eu ca nu te-am lasat macar pe tine sa pleci. De vina sunt eu, ca am avut incredere in tine. De vina sunt eu, ca am asteptat atat. De vina sunt eu, ca te-am iertat. De vina sunt eu, ca am crezut ca poate, in vreun fel, meriti. De vina sunt eu, ca nu am crezut nimic din tot ce am auzit. De vina sunt eu, ca am tacut prea mult. De vina sunt eu, ca am uitat ca oamenii nu se schimba niciodata, niciodata. De vina sunt eu, pentru anii ce-au trecut.

Pentru tot restul, de vina esti tu, stii prea bine ca-i asa, de vina esti tu ! Si cat as vrea sa pot schimba..

Nu pot sa spun ca nu mi-a facut placere. Orice poveste care a inceput candva, trebuia sa aibe si un sfarsit. Si nu, cateodata chiar nu mai conteaza cate lucruri mai ai de spus, de aratat, de iertat, de dat, de luat inapoi, nu mai conteaza cat iubesti sau cat nu, cat iti pasa sau cat ti-a pasat. Cateodata te ridici doar si pleci, scriind ultima pagina a unei povesti care parea sa nu se mai termine niciodata, oricat ar durea de tare, orice ar insemna asta. Da, acum s-a terminat si povestea asta, s-a foarte terminat.


~faster than you can follow me from this place, and farther than you can find me...I`m leaving today~

Lucruri care nu mai conteaza,dar nu se uita.FUCK YOU VERY MUCH

Sa iti amintesti fraiero, cine am fost eu, cine am fost noi, si cine nu ai fost tu niciodata!

Sa stii ca cineva, candva, te-a iubit mai mult ca orice, si nu ti-a spus. Sa stii ca nu ai fost in stare sa vezi, si ar putea sa iti ia o viata, dar intr-o zi tot vei intelege ca tu ai pierdut. Sa stii ca acel cineva am fost eu.


Sa stii ca acelasi cineva te vede acum cu alti ochi. Sa stii ca tu imi esti draga, cateodata mai mult ca altadata, dar niciodata nu o sa fi in stare sa ma faci sa nu te dispretuiesc. Imi esti draga, pentru ce erai. Sa stii ca pentru cineva, tu, ca persoana, ca intreg, ca parte din TOT, ai murit. Sa stii ca acel cineva, sunt tot eu.


Sa stii ca cineva si-a luat in timp o mare parte inapoi din ce ti-a dat tie. Niciodata capabil sa ia tot, dar intotdeauna capabil sa isi recupereze demnitatea si iubirea. Sa stii ca cineva iubeste acum pe altcineva, la fel cum te-a iubit pe tine, cineva se uita in ochii ei cum se uita in ai tai, si ii spune cum iti spunea tie. Nu trebuie sa spun cum, asa-i? Ramane intre noi. Cineva uita in fiecare secunda tot ce tu ai lasat sub forma de "amintire". Cineva saruta alte buze, si invata cum sa nu le mai simta pe ale tale. Cineva are pe altcineva acum, si tot tu ai pierdut, tot tu...iar acel cineva scumpo, voi fi mereu eu.

Cineva te vede, sau te cauta, in toata lumea, dar nu te mai recunoaste nici in tine. Cineva te tine ca o parte din el, pentru ca ai insemnat prea mult sa te dea dracu, asa cum ai merita. Cineva isi aminteste de tine in fiecare zi, dar in niciun caz cu placerea cu care ar vrea sa o faca.

Cineva, undeva, dobitoaco, nu o sa iti dea niciodata drumul, blestemandu-te si urand fiecare mica parte din tine. Cineva, candva, te-a iubit, fraiero! Acel cineva, stim amandoi ca nu pot fi decat eu, iar acel cuiva caruia ma adresez, nu poti fi decat tu.